Cuvantul lui Isis catre Osiris

Cuvantul lui Isis catre Osiris
Invesmantat in panzele rosii ca florile de mac dintre liniile de cale
ferata, ce se leagana alene sub adierea calda a vantului, Soarele se
urca in barca vesniciei, pictand mica gara de tara in culoarea marului
copt, rosiatic. Cele din urma raze rosiatice se revarsa, mangaiere
dulce pentru pamantul asuprit peste zi. Barca de eter il trece incet,
incet, in imparatia intunericului, unde salasuiesc umbrele … In suflete
se trezesc umbrele alungate din taramul mortilor .. ce-si fac cuib in
oamenii plini de amaraciune . In fiecare e o umbra,chiar si-n mine si-n
tine si-n toti
Nemiscare e cuvantul de ordine.. Nimic nu misca in jurul meu, cand
stau pe unul din scaunele de pe peron asteptand trenul de seara.. Nici
in sala de asteptare nu e nimeni.. Din cand in cand, ca si cum m-ar
privi curios, un caine negru imi tot da tarcoale.. Se uita , se uita si
pleaca intr-un coltisor mai umbros. Dar tot ma priveste .. parca ar fi
asteptand ceva anume..Evit sa ii intalnesc privirea si imi opresc ochii
asupra campuletelor de mac. E bine totusi ca adie vantul si nu mai e
atat de sufocant .. Peisajul se va intuneca si e ultima mea sansa de a
mai desena ceva pe carnet. Desenez, dar si scriu .. Desenez tot ce n-au
vazut ochii mei si tot ceea ce vor sa vada…
Astept trenul in fata campuletelor de mac… Nu ajunge pana la mine
mireasma lor , adormitoare. Se spune ca daca adormi intr-un camp de mac
nu te mai trezesti… niciodata. Da..sunt un drog….Si iubirea e un drog
.. Insa pe cata vreme adormi in lanul de mac ca anesteziat .. cand
iubesti , visezi , dar fara anestezie.. Visezi si in acelasi timp
traiesti totul pe viu . Durerea e cu atat mai adanca cu cat nu mai
discerni intre vis si realitate., cu cat te lasi furat de sentiment si
nu-ti mai pasa de nimic. Ci vrei sa stii doar de tine si de cel pe
care -l iubesti , ii oferi tot , sperand sa primesti la fel..
Umbra mea duce enorm de multe in spate… n-am dat la fel pe cat am
primit..nu sunt asa cum as vrea sa fiu si nu stiu cum as putea sa ma
schimb.. Am multe de ce-uri in minte …Daca oamenii au capacitatea de a
crea.. De ce nu se pot recrea, avand la baza fiinta prezenta, intr-o
alta forma ? De ce nu isi pot transforma esenta interioara.. ? De ce
nu pot fi altfel ,de ce nu pot sacrifica ceva pentru altcineva.. ? Am
vrut sa ma schimb pentru cineva si nu am reusit .. De ce..de ce nu pot
? Iubirea ar trebui sa fie un motiv bun sa vrei sa te schimbi… Imi
vine sa strig .. cateodata ma cuprinde disperarea.. Da, pentru ca in
afara de iubire, iti trebuie experienta… Eu sunt o pasare cantatoare
care nu isi cunoaste glasul si poate nu o va face niciodata. Dar port
in suflet pe cineva cu ochii la fel de adanci , cer de seara,
incununat cu stele..
Trebuie sa pornesc pe un drum nou, pentru cineva foarte drag mie…
Trebuie sa plec din gara sau risc sa raman acolo toata viata. Cand va
veni acel tren, sper sa ma ia de mana… sper sa imi dea mana sa blanda
si calda pe care o astept.. si la randul meu , s-o pot prinde si sa o
contopesc intr-a lui.. Isis l-a ajutat pe Osiris…. Dar azi , Isis este
cea ajutata.. Pentru el, trebuie sa reusesc… Pentru trenul vietii nu
-ti trebuie bilet. Caci nu asteapta pe nimeni.. Si nu vreau sa adorm
intr-un lan cu flori de mac. Ci vreau sa vad acei ochi care ma tulbura
atat…

Ps : E o meditatie. Am vrut sa fac un oneshot si mi-a iesit meditatie. O saptamana , tin bine minte , mi-a luat ca sa -mi pun cuvintele asa cum trebuuie. Este despre dragoste... si este inspirat din sentimente reale.